O bancă daneză a dat credite ipotecare cu dobândă negativă.
În 2019, Jyske Bank dădea credite ipotecare pe 10 ani cu dobândă de minus 0,5%. Totuși, oamenii tot plăteau băncii un comision anual. Iar azi circa 40.000 de credite din acea perioadă au încă dobândă sub zero.
Cifrele
Graficul arată ce dobândă aveau creditele ipotecare noi în Danemarca, din 2019 până azi.
În august 2019, banca daneză Jyske Bank a dat primul credit ipotecar din lume cu dobândă negativă. Dobânda era de minus 0,5% pe an, pe 10 ani.
În 2022, băncile din Danemarca au încetat să dea credite noi cu dobândă negativă. În același an, banca centrală a ridicat brusc dobânzile.
Dar circa 40.000 de credite luate înainte de 2022 au și azi, pe hârtie, dobândă sub zero. Le plătesc circa 60.000 de oameni, pentru că multe credite sunt luate de doi oameni împreună.
La aceste credite, dobânda a fost fixată pentru câțiva ani. Băncile nu au schimbat-o încă.
Graficul arată doar dobânda de bază. Pe lângă ea, omul mai plătește băncii un comision în fiecare an. Despre acest comision e articolul.
Ce înseamnă o dobândă negativă?
Pe hârtie, pare simplu. Împrumuți un milion, iar după un an datorezi doar 995.000. Banca îți plătește ție.
În realitate, aproape nimeni n-a primit bani de la bancă.
Orice bancă daneză care dă credite ipotecare ia, pe lângă dobândă, un comision anual. Danezii îl numesc „bidrag”. Din acest comision, banca plătește pentru clienții care nu-și achită creditul și pentru munca de a ține evidența creditului.
În medie, comisionul e de circa 0,81% pe an.
Dobânda de minus 0,5% plus comisionul de 0,81% dau un cost total de circa 0,3% pe an. Deci omul tot plătea băncii ceva, doar mult mai puțin decât la un credit obișnuit.
Au fost și câteva credite la care costul total a rămas sub zero, chiar și cu comision. Dar au fost puține.
Cum câștigă banca, dacă dobânda e negativă?
Asta n-au explicat majoritatea articolelor din 2019.
Banca daneză nu dă credite din banii ei.
Pentru fiecare credit, banca vinde investitorilor o obligațiune. Obligațiunea e o hârtie prin care investitorul împrumută bani băncii, iar banca promite să-i dea înapoi cu dobândă.
Fiecare obligațiune are aceeași sumă, același termen și aceeași dobândă ca creditul pentru care a fost vândută.
Investitorii sunt, de exemplu, fonduri de pensii sau alte bănci. Banii plătiți de ei pe obligațiune sunt chiar banii pe care îi primește omul care cumpără casa.
Apoi ratele lunare ale omului trec prin bancă și ajung la investitori.
Deci pe dobândă banca nu câștigă și nu pierde nimic. Ea ia bani de la investitori cu dobândă de minus 0,5% și îi dă omului tot cu minus 0,5%.
Banca câștigă doar din comision. Comisionul îl stabilește banca singură. El nu depinde de obligațiune.
Să luăm un credit de un milion de coroane daneze. Într-un an, dobânda de minus 0,5% scade datoria cu 5.000 de coroane. Comisionul de 0,81% o crește cu 8.100 de coroane.
În total, omul plătește circa 3.100 de coroane pe an. Banca primește tot comisionul, adică 8.100 de coroane.
Banca ar fi primit același comision și dacă dobânda era pozitivă.
Pe scurt: banca dă omului banii investitorilor, cu aceeași dobândă pe care o primesc investitorii. Banca câștigă doar din comision, fie că dobânda e pozitivă, fie că e negativă.
De ce s-a întâmplat asta în Danemarca?
Danemarca are moneda ei, coroana. Dar a promis să țină prețul coroanei față de euro mereu aproape la fel.
Pentru asta, banca centrală a Danemarcei trebuie să țină dobânda aproape la fel ca Banca Centrală Europeană.
Problema Danemarcei nu era că avea prea puțini bani. Avea prea mulți.
În 2012 și din nou în 2015, țările cu euro treceau prin crize. Mulți investitori străini au cumpărat atunci coroane daneze, ca să-și țină banii în siguranță.
Când mulți cumpără coroane, coroana se poate scumpi față de euro. Atunci Danemarca n-ar mai fi ținut prețul promis.
De aceea, banca centrală a coborât dobânda sub zero. Nu voia să ajute economia să crească. Voia ca investitorii străini să nu mai câștige nimic ținând bani în coroane.
În Moldova e invers, cum am scris în articolul despre dobânzile mari din Moldova. Piața e mică și sunt puțini bani de împrumutat, de aceea dobânzile sunt mari.
În Danemarca, prea mulți oameni voiau coroane, de aceea dobânda a ajuns sub zero.
Ce credite cu dobândă negativă au rămas?
Din 2022, nimeni nu mai poate lua în Danemarca un credit nou cu dobândă negativă. Într-un singur an, dobânda la creditele noi pe 30 de ani a urcat de la 1,5% la 5%.
Dar creditele vechi au dobânda fixată prin contract, așa că ea nu se schimbă imediat. Banca centrală a Danemarcei spune că la majoritatea celor circa 40.000 de credite rămase, băncile vor recalcula dobânda abia în 2026.
Deci ultimele credite cu dobândă negativă din Danemarca dispar chiar în acest an.
La Ideal Credit, dobânda pe care o vezi e costul real. Nu există comisioane ascunse care să schimbe suma la final.
Discută cu noi despre situația ta →Nicolae Cojuhari · Co-fondator, Ideal Credit, Licențiat în finanțe ·
Notă: cifrele despre dobânda de bază din 2019-2025 vin din Nationalbanken, CNBC, Bloomberg și Reuters/RTE. Cursul fix al coroanei față de euro e cel din mecanismul ERM II. Exemplul de calcul din secțiunea „Cum câștigă banca, dacă dobânda e negativă?” e un exemplu simplificat, pe cifre medii publicate de Nationalbanken și Expat Finance, nu o simulare a unui contract real.