Nu doar Moldova are dobânzi mari la credite.

Cifrele

Graficul arată ce dobândă plătesc în medie firmele pe creditele de la bănci, în mai multe țări. Cifrele sunt cele mai noi publicate.

Cifra Moldovei, 9,5%, e media de la bănci. Ideal Credit nu e o bancă, ci o organizație de creditare nebancară (OCN).

În orice țară, creditele de la OCN-uri sunt mai scumpe decât cele de la bănci. În Moldova, legea permite o dobândă anuală de până la 50% la un credit în lei.

Asta e de peste cinci ori mai mult decât media de la bănci.

Un OCN nu cere mai mult din lăcomie. El nu are depozite ieftine, așa că dă credite din banii lui sau din bani pe care i-a împrumutat el însuși.

Și lucrează des cu clienți pe care banca i-a refuzat deja.

Dacă te uiți doar la primul și ultimul rând din grafic, pare simplu. Turcia are 40%, Malta are 1,9%. Deci țările sărace plătesc mult, iar cele bogate plătesc puțin.

Dar un rând din mijlocul graficului nu se potrivește: țările baltice.

De ce au țările baltice credite scumpe?

Estonia și Letonia sunt în UE, folosesc euro și au economii stabile. Totuși, în 2025, firmele de acolo au plătit cele mai mari dobânzi din toată zona euro.

Au plătit mai mult decât firmele din Grecia sau Portugalia.

Dacă țările bogate ar avea mereu credite ieftine, Estonia și Letonia ar fi jos în grafic.

Deci dobânda nu depinde doar de cât de bogată e țara.

De ce depinde dobânda?

Cea mai mare parte din diferență vine din patru motive.

1. Cât de mare e piața. O țară mică, precum Moldova, Estonia sau Letonia, are mai puține depozite decât o țară cu 80 de milioane de oameni. Iar băncile ei se împrumută mai greu de la bănci și investitori mari din străinătate.

În Moldova, toți banii pe care oamenii și firmele îi țin în numerar și în depozite fac 52,4% din PIB, arată Banca Mondială (2024). PIB-ul e tot ce produce țara într-un an, deci e puțin peste jumătate.

Când creditorul plătește mai mult pe banii pe care îi împrumută, îți cere și ție o dobândă mai mare.

2. Cât de sigură pare țara. Banii din Moldova sunt în lei, nu în euro. Cine dă credite în lei poate pierde dacă leul se ieftinește. De aceea cere o dobândă mai mare.

S&P Global e o firmă care dă note țărilor, după cât de sigur e să le împrumuți bani. Moldova are nota BB-/B. E sub nivelul pe care investitorii îl consideră sigur.

Armenia, Albania și Macedonia de Nord au note apropiate. În aprilie 2026, S&P a păstrat nota Moldovei și a spus că nu se așteaptă să se schimbe curând.

Cu cât nota unei țări e mai mică, cu atât toți cei din țara aceea se împrumută mai scump.

3. Cât de repede își primește creditorul banii înapoi. Uneori un client nu plătește. Atunci creditorul încearcă să-și ia banii prin instanță sau vânzând bunurile puse garanție. Cu cât durează mai mult, cu atât dobânda e mai mare.

Banca Mondială a măsurat asta ultima dată în 2020, în raportul „Doing Business”. Atunci, în Moldova, când o firmă dădea faliment, procedura dura în medie 2,8 ani.

Iar creditorii primeau înapoi doar 32 de cenți din fiecare dolar datorat. Când instanțele merg greu, creditul e scump, oricât de bogată ar fi țara.

4. Câți creditori sunt pe piață. Când sunt doar câțiva creditori mari, ei pot adăuga mai mult peste costul lor. Moldova are doar 10 bănci, iar cele mai mari trei au majoritatea banilor din sistemul bancar.

Când mulți creditori vor același client, dobânzile scad.

Aceste patru motive explică de ce Moldova e sus în grafic. Tot ele explică de ce Estonia și Letonia sunt sus.

Pentru o firmă, diferența se vede în bani. Să luăm un credit de 500.000 de lei.

Cu dobânda medie din Moldova, 9,5%, firma plătește pe an cu circa 30.000 de lei mai mult decât cu media din zona euro, 3,5%. Cu acești bani ar fi putut cumpăra marfă sau utilaje, ori plăti salarii.

Ce face banca centrală?

Fiecare țară are o bancă centrală: BNM în Moldova, BNR în România, BCE în zona euro. Banca centrală stabilește rata de bază: dobânda la care se împrumută chiar băncile.

Orice creditor cere de la clienți o dobândă mai mare decât rata de bază. Când banca centrală urcă rata de bază, de obicei în câteva luni urcă și dobânzile la credite.

Așa s-a întâmplat în Moldova în 2026. BNM a urcat rata de bază de la 5% la 7%, iar dobânda medie la creditele pentru firme a ajuns la 9,5%.

Deci BNM nu-ți stabilește direct dobânda. Ea stabilește cât îi costă pe creditori banii, iar creditorii trec acest cost în dobânzile tale.

De ce schimbă BNM rata de bază? Ca să țină sub control inflația, adică cât de repede cresc prețurile.

Când prețurile cresc prea repede, BNM urcă rata, iar oamenii și firmele împrumută mai puțin. Când economia merge prea încet, o coboară. Scopul nu e să decidă cât plătește fiecare client.

Ce ar face dobânzile din Moldova mai mici?

Când BNM scade rata de bază, creditele se ieftinesc pentru o vreme. Dar cele patru motive rămân la fel.

Ca dobânzile să scadă pentru mulți ani, piața trebuie să se schimbe. Creditorii ar trebui să se poată împrumuta mai ușor și mai ieftin. Iar firmele ar trebui să poată lua bani și direct de la investitori din Moldova, nu doar de la bănci.

Instanțele ar trebui să lucreze mai repede când un client nu plătește. Și ar trebui să fie mai mulți creditori serioși care vor același client.

Fiecare schimbare ar slăbi unul dintre cele patru motive. Toate împreună ar aduce Moldova la mijlocul graficului: nu la nivelul Maltei, dar departe de Turcia.

Nicolae Cojuhari · Co-fondator, Ideal Credit, Licențiat în finanțe · 16.09.2026