„Cumpără, împrumută, mori” - dar miliardarii aproape nu se împrumută.

Cifrele

ProPublica, o redacție de investigații din SUA, a calculat două cifre pentru fiecare miliardar. Prima: cât impozit pe venit a plătit între 2014 și 2018.

A doua: cu cât s-a îmbogățit în aceiași ani. Graficul arată câți dolari de impozit a plătit fiecare la 100 de dolari cu care s-a îmbogățit.

Warren Buffett a plătit 10 cenți la fiecare 100 de dolari cu care s-a îmbogățit. Un american cu salariu mare dă statului până la 37 de cenți din fiecare dolar câștigat în plus.

Miliardarii n-au încălcat legea. Averea lor a crescut pentru că acțiunile lor s-au scumpit.

Cât timp nu vinzi acțiunile, statul nu socotește acest câștig drept venit. Deci nu ia impozit pe el.

Cum funcționează „cumpără, împrumută, mori”?

Strategia are trei pași.

Cumperi. Cumperi acțiuni care se scumpesc, de obicei acțiuni ale propriei companii. Cât timp nu le vinzi, nu plătești impozit pe cât s-au scumpit.

Împrumuți. Când ai nevoie de bani, nu vinzi acțiunile. Iei un credit și pui acțiunile garanție, iar pe banii împrumutați nu plătești impozit.

Mori. Când mori, acțiunile trec la moștenitori. Când moștenitorii le vând, plătesc impozit doar pe cât s-au scumpit după ziua decesului.

Așa, nimeni nu plătește vreodată impozit pe cât s-au scumpit acțiunile cât a trăit proprietarul. Moștenitorii pot vinde o parte din acțiuni ca să întoarcă creditele, fără impozit pe câștig.

În septembrie 2025, Larry Ellison, cofondatorul Oracle, pusese garanție pentru credite personale 346 de milioane de acțiuni Oracle. Asta e circa 30% din acțiunile lui.

În 2018, conducerea Oracle a interzis să pui acțiunile Oracle garanție pentru credite. Doar Ellison a primit voie în continuare.

În 2022, Elon Musk a vrut să cumpere Twitter. Pentru asta, a negociat cu băncile un credit de 12,5 miliarde de dolari și a pus garanție acțiuni Tesla.

Băncile au cerut ca acțiunile puse garanție să valoreze de cel puțin cinci ori mai mult decât creditul. Deci Musk trebuia să pună garanție acțiuni Tesla de peste 62 de miliarde de dolari.

De ce e perfect legal?

Fiecare dintre cei trei pași respectă o regulă obișnuită.

Prima regulă: plătești impozit pe câștig doar când vinzi.

E logic, pentru că acțiunea se poate ieftini mâine. Atunci ai fi plătit impozit pe bani pe care nu i-ai primit niciodată.

A doua regulă: nu plătești impozit pe un credit, pentru că banii nu sunt ai tăi. Trebuie să-i dai înapoi.

A treia regulă, cea de la moștenire, are și ea un motiv. Fără ea, moștenitorii ar trebui să afle cu cât a cumpărat bunicul acțiunile acum 50 de ani.

SUA are și un impozit separat pe moștenire. Statul ia 40% din partea moștenirii care trece de 15 milioane de dolari, dar familiile foarte bogate plătesc legal mai puțin, prin trusturi.

Problema apare când cineva folosește toate trei regulile împreună. Comisia fiscală a Congresului SUA estimează că doar din cauza regulii de la moștenire statul pierde circa 40 de miliarde de dolari pe an.

Și suma care nu e impozitată e uriașă. Americanii au acțiuni și alte bunuri care s-au scumpit cu circa 50.000 de miliarde de dolari, dar pe care încă nu le-au vândut.

Chiar trăiesc miliardarii din credite?

Aici, ce se spune de obicei nu se potrivește cu datele.

În iunie 2026, doi economiști au studiat datele despre familiile din SUA pe 20 de ani. Ei sunt Edward Fox (University of Michigan) și Zachary Liscow (Yale).

Au aflat că cei mai bogați 1% dintre americani se împrumută foarte puțin. Într-un an, ei iau credite de doar 1-2 dolari la fiecare 100 de dolari câștigați.

Aici „câștigat” înseamnă tot: salariu, dividende și cu cât li s-a scumpit averea.

Iar acțiunile și alte bunuri pe care nu le vând se scumpesc de 20 până la 40 de ori mai mult decât sumele pe care le împrumută.

Familiile din clasa de mijloc iau mai des credit cu garanție un bun care s-a scumpit, de exemplu casa.

Nici Musk n-a folosit până la urmă creditul cu acțiuni Tesla pentru Twitter. În mai 2022 a renunțat la el.

Până la sfârșitul anului 2022, Musk a vândut acțiuni Tesla de circa 23 de miliarde de dolari.

Fox și Liscow spun că strategia reală e „cumpără, economisește, mori”. Când ai miliarde, dividendele sau câteva acțiuni vândute din când în când îți ajung pentru toate cheltuielile.

Deci cuvântul important nu e „împrumută”. E „nu vinde”.

Încearcă cineva să schimbe aceste reguli?

Pentru toată țara, nu s-a schimbat nimic. Președintele Biden a propus un impozit minim de 25% pentru cei cu averi de peste 100 de milioane de dolari, inclusiv pe câștigurile din acțiuni nevândute.

Congresul n-a votat niciodată propunerea.

Cea mai concretă încercare e în California. Pe 3 noiembrie 2026, alegătorii de acolo votează Propunerea 40.

Dacă trece, cei circa 200 de miliardari care locuiau în California la 1 ianuarie 2026 vor plăti o singură dată 5% din avere.

În sondaje, circa jumătate dintre alegători o susțin. Sergey Brin, cofondatorul Google, s-a mutat în Nevada și a dat 82 de milioane de dolari campaniei împotriva ei.

Ar funcționa așa ceva în Moldova?

Regulile de bază sunt aproape aceleași ca în SUA.

Și la noi, plătești impozit pe câștigul dintr-un bun doar când îl vinzi. Impozitul e de 12%, dar se ia doar din jumătate din câștig (Codul fiscal, art. 40).

Deci plătești 6% din tot câștigul. La un câștig de 100.000 de lei, impozitul e de 6.000 de lei.

Un cetățean al Moldovei nu plătește impozit pe o moștenire primită (art. 20). Moldova nu are nici impozitul separat pe moștenire pe care îl are SUA.

Iar când moștenitorul vinde bunul, plătește impozit doar pe cât s-a scumpit după ziua moștenirii (art. 42). E aceeași regulă ca în SUA.

Diferența e la acțiuni. În Moldova se cumpără și se vând foarte puține acțiuni.

De aceea, pentru o bancă, acțiunile unei firme locale sunt o garanție mai puțin sigură decât acțiunile Tesla.

Antreprenorii din Moldova își țin averea de obicei în clădiri, utilaje și teren. Dar au aceeași alegere ca miliardarii: vând sau se împrumută?

Să zicem că un proprietar de firmă are nevoie de bani pentru o investiție. Poate vinde clădirea firmei sau poate lua un credit și pune clădirea garanție.

Dacă o vinde, plătește impozit pe câștig. Și pierde o clădire care s-ar fi putut scumpi.

Dacă ia credit, păstrează clădirea. Dar plătește dobândă și trebuie să dea banii înapoi.

Nu există un răspuns bun pentru toți. Trebuie să compari cât te costă creditul cu cât te costă vânzarea: impozitul plus cât s-ar fi putut scumpi clădirea.

Nicolae Cojuhari · Co-fondator, Ideal Credit, Licențiat în finanțe · 29.09.2026